Introducerea obligativității RCA pentru trotinete electrice și biciclete electrice în România marchează un moment de cotitură în felul în care statul și societatea se raportează la mobilitatea urbană alternativă. După câțiva ani în care aceste vehicule au fost privite mai degrabă ca un mix între gadget modern și mijloc practic de transport, apariția unei asigurări obligatorii le așază clar în categoria participanților reali la trafic. Este o schimbare importantă nu doar din perspectiva legală, ci și din punct de vedere cultural: trotineta electrică sau bicicleta electrică nu mai este doar o alegere personală, ci un vehicul care poate produce pagube și pentru care proprietarul trebuie să își asume răspunderea.
În ultimii ani, trotinetele electrice și e-bike-urile au cunoscut o creștere spectaculoasă. În marile orașe au devenit o soluție rapidă pentru navetă, fiind preferate atât de tineri, cât și de adulți care vor să evite aglomerația și costurile unei mașini. Sunt ușor de folosit, accesibile ca preț și eficiente pe distanțe scurte. În plus, au fost promovate ca mijloace de transport „verzi”, cu impact redus asupra mediului. Însă odată cu popularitatea lor, au crescut inevitabil și incidentele.
Accidentele cu trotinete și biciclete electrice sunt mai multe decât par la prima vedere. În afară de cazurile grave, ajunse în știri, există o mulțime de evenimente minore: un pieton lovit pe trecere, o oglindă de mașină ruptă la o depășire imprudentă, o căzătură pe trotuar care se termină cu un telefon spart sau cu o rană serioasă. Până acum, într-un astfel de caz, persoana păgubită trebuia fie să se înțeleagă direct cu utilizatorul, fie să îl acționeze în instanță. În practica de zi cu zi, asta însemna multă incertitudine: nu toți vinovații își asumau responsabilitatea, iar un proces este lent și costisitor.
De aici vine una dintre motivațiile principale ale introducerii RCA-ului: protejarea victimelor și crearea unei rute clare de despăgubire. Exact cum se întâmplă în cazul mașinilor, polița RCA îți acoperă răspunderea față de terți. Dacă provoci un accident cu un participant la trafic sau cu un pieton și există pagube materiale sau vătămări corporale, asigurarea este cea care plătește despăgubirile în limitele prevăzute de lege. Asta schimbă radical situația pentru cel lovit sau păgubit, care nu mai depinde de bunăvoința ori de posibilitățile financiare ale celui vinovat.
Un alt motiv pentru care România a ajuns la această măsură este maturizarea pieței și a fenomenului. Când trotinetele electrice au apărut pe scară largă, erau relativ puține, iar autoritățile le-au tratat ca pe un fenomen nou, care „se va regla din mers”. Între timp, ele au devenit omniprezente, iar vitezele lor au crescut. Multe modele pot depăși 25 km/h, iar unele ajung la 40–50 km/h. În combinație cu masa vehiculului și lipsa echipării de protecție, riscul real în trafic e comparabil cu cel al unui scuter ușor. Statul nu mai putea ignora această realitate.
Cum funcționează concret obligația? Legea stabilește criterii tehnice care separă vehiculele ce intră sub RCA de cele care rămân în afara obligației. În principiu, sunt vizate modelele mai rapide și mai grele, adică acele trotinete și e-bike-uri care pot produce pagube serioase la impact. Pentru utilizator, înseamnă că trebuie să își verifice specificațiile vehiculului: viteza maximă constructivă, puterea motorului, masa totală și standardul legal în care se încadrează. Dacă intră în categoria prevăzută de lege, RCA-ul devine condiție pentru a circula legal pe drum public.
Pentru proprietari, schimbarea se traduce printr-o cheltuială anuală în plus. Costul poliței va varia, cel mai probabil, în funcție de tipul vehiculului, putere, riscul asociat și politicile fiecărui asigurător. Însă chiar dacă e un efort financiar, el vine cu un beneficiu social important: responsabilizarea. O parte dintre utilizatori au tratat până acum trotineta ca pe un obiect privat, aproape „în afara traficului”, folosind trotuare, treceri sau benzi fără să simtă presiunea regulilor rutiere. Introducerea RCA-ului semnalează că acest vehicul are loc în trafic doar dacă acceptă regulile și răspunderea care vin la pachet.
Un punct de discuție distinct este cel al trotinetelor de închiriat. Ele sunt deținute de companii, dar folosite de public, pe perioade scurte. În logica RCA-ului, proprietarul vehiculului ar trebui să fie acoperit, dar modul exact de implementare poate diferi: poliță de flotă pentru operator, un cost inclus în tarif sau o formulă mixtă. Indiferent de soluția finală, ideea rămâne aceeași: dacă un vehicul produce pagube în trafic, trebuie să existe un mecanism clar de compensare.
Introducerea RCA-ului poate avea și un efect secundar util: disciplinarea comportamentului în trafic. Nu pentru că o poliță te face automat mai atent, ci pentru că aduce o urmă financiară și administrativă a incidentelor. Dacă ai un accident, se întocmesc documente, polița este activată, iar în viitor costul asigurării poate reflecta acest risc. În timp, utilizatorii vor înțelege că imprudența nu e doar periculoasă, ci și costisitoare. E un mecanism similar cu cel din lumea auto, unde șoferii cu istoric de daune plătesc mai mult.
Desigur, nu lipsesc criticile. Unii consideră că măsura va descuraja mobilitatea urbană accesibilă și va pune bariere financiare în fața celor care au ales aceste vehicule tocmai pentru a economisi bani. Alții spun că problema reală nu este lipsa RCA-ului, ci infrastructura slabă: piste insuficiente, neconectate, prost marcate sau inexistente. În absența unei infrastructuri coerente, utilizatorii sunt forțați să aleagă între carosabil și trotuar, ceea ce produce tensiuni și accidente indiferent de asigurare. Această critică e validă; RCA-ul nu elimină cauza, ci doar tratează efectul.
Mai există și provocarea aplicării. Pentru mașini, verificarea RCA-ului este simplă deoarece vehiculul are număr de înmatriculare și o bază de date asociată. La trotinete și biciclete electrice, lucrurile sunt mai complicate. Identificarea se va face prin seria de cadru, eventual prin documente de achiziție și printr-un sistem de verificare în trafic. Primele luni vor fi probabil o perioadă de adaptare, atât pentru autorități, cât și pentru utilizatori.
Chiar și cu aceste dificultăți, direcția este una clară: România intră într-o etapă de normalizare a mobilității electrice ușoare. Trotinetele și bicicletele electrice rămân utile, rapide și prietenoase cu orașul, dar devin oficial vehicule care trebuie să respecte reguli și să își asume efectele acțiunilor lor.
În final, introducerea RCA-ului nu ar trebui privită ca o pedeapsă pentru utilizatori, ci ca o formă de protecție colectivă și ca un pas firesc spre un trafic modern. Cu cât orașele se umplu de vehicule diverse — mașini, scutere, biciclete, trotinete — cu atât e mai important ca fiecare participant să fie responsabil nu doar pentru el, ci și pentru ceilalți. Iar RCA-ul este una dintre cele mai simple și eficiente forme prin care această responsabilitate devine reală.
Pentru cei care vor să se informeze rapid despre condiții, prețuri și pașii necesari pentru o poliță, găsești detalii utile aici: https://asigurare-trotinete.ro.