Sfatul Bun - Sănătate Zi de Zi

Elena Lasconi, primarul orașului Câmpulung Muscel, a fost jurnalist, iar viața i s-a schimbat radical după ce l-a întâlnit pe Cătălin, actualul ei soț. La 18 ani s-a căsătorit cu tatăl fiicei sale, iar la 22 de ani a divorțat. 18 ani mai târziu s-a căsătorit cu Cătălin, la mânăstire. Iată cum s-au cunoscut cei doi!

Elena Lasconi a fost realeasă la începutul verii primarul orașului Câmpulung Muscel, iar acum a fost aleasă noul președinte al USR, din primul tur, cu 68% dintre voturi. Dincolo de cariera sa, Elena Lasconi are o poveste de viață desprinsă parcă din filme. Elena Lasconi s-a căsătorit la vârsta de 18 ani, a adus-o pe lume pe Oana, iar la 22 de ani a divorțat de tatăl fiicei sale. Fosta jurnalista și-a crescut singură fiica și a muncit foarte mult pentru cariera sa. Când nu mai avea nicio speranță, l-a întâlnit pe Cătălin, actualul ei soț.

Cum l-a cunoscut Elena Lasconi pe actualul ei soț

Raluca Bădulescu (49 de ani) s-a filmat în apartamentul în care stă cu chirie, iar imaginile s-au viralizat în mediul online. Jurata de la „Bravo, ai stil!” are locuința în renovare de ceva vreme, așa că s-a mutat, temporar, într-un apartament din zona de nord a Bucureștiului, în Pipera.

Cum arată apartamentul în care Raluca Bădulescu stă cu chirie. Raluca Bădulescu a răspuns provocării unui TikToker și a mărturisit cât este chiria apartamentului în care stă și i-a prezentat acestuia cum arată casa. „Chiar plătesc chirie, pentru că îmi redecorez casa de vreo șapte luni de zile, 1.300 de euro pe lună”, i-a spus Raluca Bădulescu tânărului care a fost apoi curios să vadă cum arată locuința. 

@edivasile_

Raluca Badulescu isi prezinta casa. Wow

♬ sunet original - Edi Vasile

În urmă cu aproximativ două decenii, Sorin Ovidiu Vîntu era unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din țara noastră. El era prezent pe primele locuri în topurile celor mai bogați români, averea sa fiind estimată între 1 și 2 miliarde de dolari. 

Pădurea de pe malul lacului Ciric din Iași a fost defrișată ilegal de Mafia Lemnului cu ajutorul pădurarilor corupți. Rechizitoriul procurorilor dezvăluie cum pădurarul Mihai Horobeț și tăietorul de lemne Vlad Ailincăi erau implicați într-un scandal de corupție și defrișare ilegală.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași au finalizat recent o parte din ancheta care vizează defrișările ilegale din pădurea de pe malul lacului Ciric din Iași, trimițând în judecată membri importanți ai rețelei infracționale. Printre aceștia se numără pădurarul Mihai Horobeț și Vlad Petronel Ailincăi, individul responsabil cu tăierea ilegală a pădurii.

Rechizitoriul procurorilor relevă detalii șocante despre modul în care tăierile ilegale erau coordonate: dimineața, Ailincăi începea lucrările de defrișare, cu acordul pădurarului, în timp ce seara, Horobeț se prezenta pentru a încasează mita. Interceptările telefonice efectuate de anchetatori au dezvăluit conversații compromițătoare, demonstrând colaborarea strânsă între cei care tăiau ilegal și pădurarii care luau mită. Aceste dovezi includ sute de minute de discuții telefonice și înregistrări video care confirmă legătura directă dintre activitățile ilegale și corupția în rândul autorităților forestiere. Cercetările continuă pentru a dezvălui întregul spectru al rețelei infracționale și a aduce în fața justiției toți complicii implicați în acest scandal de mediu, relatează publicația Dezvăluirea.

„În perioada august 2023-octombrie 2023, inculpatul Horobeț Mihai cu intenție directă a în mod repetat și în baza une rezoluții infracționale unice a primit personal, în mod direct de la inculpatul Ailincăi Vlad Petronel, cu titlu de mită suma de 11.000 lei, câte 500 lei pentru fiecare rundă (în total 22 de runde) de tăiere fără drept, de arbori nemarcați și sustragere de masă lemnoasă din pădurea Ciric, județul Iași, în legătură cu neîndeplinirea de către angajatul Ocolului Silvic Iași a atribuțiilor de serviciu prevăzute în fișa postului, constând în asigurarea pazei și integrității fondului forestier, constatarea contravențiilor și infracțiunilor silvice”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

Interceptări: „Dai 5 la pădurar?” - „Dau 10..”

Procurorii au transcris sute de minute de conversații telefonice între Ailincăi și alți membri ai rețelei, care arată coordonarea atentă a tăierilor ilegale. Într-o discuție din 25 august 2023, Ailincăi se lăuda că „scoate o mașină de lemne pe zi".

Ailincăi Vlad Petronel (AVP): „Mă duc în pădure ce pot să fac?”

Butnariu Nicolae (BN): „Merge treaba în pădure? Merge.”

AVP: „Da-cum..scot o mașină de lemne pe zi, ce pot să zic?”

BN: „Dar, vorbești cu un pădurar sau cum?”

AVP: „Da, doar nu mă duc așa de nebun..”

BN: „Aha”

AVP: „Este o grămadă de marfă, mă duc să scot două agheauri așa gheboasă, am o mașina, un Iveco, plin cât, patru metri, patru și ceva…”

BN: „Iei 25 de milioane”

AVP: „32”

BN: „Dai 5 la pădurar?”

AVP: „Dau 10..”

BN: „Da, 5 la tură 10…”

O altă conversație din 28 august 2023 dezvăluie cum Horobeț se ducea în pădure pentru a încasează mita de la Ailincăi.

AVP: „Mă duc la Tabără (tabăra Ciric-n.r) că mai este vreo căruță de stejar pe acolo”.


Pădurarul Mihai Horobeț - M.H: „Hai, du-te acolo!”

A.V.P: „M-aș duce acum dimineață că e mai răcoare să fac una și diseară, știi?”

M.H: „Du-te dar să nu faci multă zornăială acolo..”

Mai spre seară

A.V.P: „Îs aici în pădure”.

M.H: „Aha..bun mai ai?”

A.V.P: „Mai am, pregătesc să încarc”.

M.H: „Aha, foială cum îi pe acolo?”

A.V.P: „Nu-i nimeni, nici dracu nu-i…Dacă ești prin zonă poți să vii să-ți dau banii.”

M.H: „Hai că vin! Vin eu și-ți aleg cu altele.”

Investigațiile sunt departe de a fi finalizate. Pe lângă Mihai Horobeț și Vlad Ailincăi, alți membri ai rețelei de tăiere ilegală de arbori sunt în continuare sub anchetă. Ei sunt cercetați pentru formarea unui grup infracțional organizat, tăiere ilegală de arbori, luare și dare de mită, abuz în serviciu și alte infracțiuni.

Un cuplu de români, stabilit în Italia, a rămas șocat de prețurile din supermarketurile din România. Românii din diaspora au cumpărat câteva produse uzuale și au rămas uimiți de câți bani au scos din buzunar pentru coșul minim.

În ultima zi petrecută în țară, familia de români a achiziționat produse care nu se găsesc în Italia, evidențiind prețurile acestora. Într-un videoclip intitulat „Prețuri Șoc în România, mai scump ca în Italia...”, românii au prezentat diverse produse cumpărate, precum un bax de apă plată Bucovina, la 4 lei pentru o sticlă de 2 litri, un șampon (26 de lei), două periuțe de dinți (14 lei fiecare), bețișoare de urechi (6 lei) și o rolă de hârtie (8 lei). 

Uzinele românești care fac continuu produse. Nu mai cumpără nimic din import și caută frecvent oameni pentru a-i angaja. Fabricile din România care produc pe bandă rulantă. Au făcut uitate importurile și angajează constant. Producătorii din acest important domeniu de activitate au înregistrat profituri extrem de mari în ultima perioadă.

Turcia este puternic afectată de consecințele politicii monetare de combatere a inflației, circa 15.000 de firme închizându-și porțile în acest an, cu 28% mai mult decât în 2023. Lui Dogan Duman îi este greu să înțeleagă cum își poate menține fabrica de confecții din centrul Turciei să funcționeze cât mai mult, chiar și după ce a dispus concedieri pentru o treime din personal pentru a reduce costurile care au crescut vertiginos pentru companiile din întreaga țară, generând un val de falimente și închideri, se arată într-un amplu material publicat de Reuters.

Mașinile de cusut sunt împinse pe o parte a podelei fabricii sale din Corum, unde semnele „De vânzare” și porțile cu lacăt punctează zona industrială odată plină de viață a orașului mic. Astfel de scene sumbre se răspândesc în Turcia, ca parte a consecințelor unui efort de mai mult de un an de înăsprire a politicilor monetare, inclusiv o rată a dobânzii de referință de 50%, pentru a controla anii de inflație în creștere.

Mii de companii precum Duman's - care produce paltoane și jachete pentru brandul global de modă Zara - sunt strâns legate de inflație care a depășit 75% la începutul acestui an, o liră supraevaluată, creșteri ale prețurilor la electricitate și gaze și scăderea comenzilor de export.

„Comenzile se micșorează în fiecare zi pentru că ne pierdem competitivitatea... și cred că se vor micșora și mai mult”, a spus el despre compania sa de 27 de ani, care acum are o capacitate de 60% și 210 angajați.

Turcia este unul dintre primii cinci producători de îmbrăcăminte din lume și o sursă critică pentru mărcile de top din Europa. Dar, în ciuda avantajului său de apropiere de Europa, principalul său partener comercial, Duman spune că creșterea energiei, a forței de muncă și a costurilor valutare l-au lăsat pe urmă rivalilor din Vietnam și Bangladesh.

„Având în vedere cursul de schimb actual al lirei și creșterea în continuare așteptată a salariului minim anul viitor, cred că nu vom putea concura”, a spus el. „Vom fi într-un punct de închidere”.

În aceste zile, gospodăriile și afacerile turcești se confruntă cu consecințele economice ale majorărilor cumulate de 41,5 puncte procentuale ale ratelor dobânzilor care au început în iunie anul trecut și acum încep în sfârșit să reducă inflația, care a scăzut la 52% luna trecută.


Întoarcerea dramatică a politicii de anul trecut, inclusiv măsurile fiscale, urmărește să lase în urmă ani de creștere a prețurilor și prăbușiri valutare sub abordarea anterior neortodoxă a președintelui Tayyip Erdogan de relaxare monetară pentru a stimula creșterea.

Dar, având în vedere că creditul nu este la îndemână pentru mulți, iar deprecierea lirei întârzie semnificativ creșterile lunare ale prețurilor, companiile, în special exportatorii de articole de îmbrăcăminte și textile, sunt în criză.

Stresul cauzat de faliment crește

Aproape 15.000 de companii s-au închis în primele șapte luni ale anului, în creștere cu 28% față de 2023, potrivit Uniunii Camerelor și Burselor de Mărfuri din Turcia.

Alte date sugerează că stresul cauzat de faliment se dezvoltă.

Postul de monitorizare konkordatotakip.com spune că 982 de companii au primit protecție inițială împotriva datoriilor în primele opt luni ale anului, aproape dublu față de totalul de anul trecut.

Firmele de construcții și textile au depus cel mai mare număr de astfel de cereri de suspendare a plăților datoriilor către bănci și furnizori pentru a continua operațiunile, precum și pentru procedurile de faliment.

Astfel de tensiuni ale companiei au efecte secundare, încetinind sau oprind plățile în economie și ridicând șomajul.

Pot exista „costuri mari”, a spus Erdal Bahcivan, președintele Camerei de Industrie din Istanbul. „În timp ce încearcă să salveze o companie, zeci de firme (creditoare) pot ajunge într-o situație dificilă”.


Unii economiști spun că, având în vedere instrumentele agresive folosite pentru a stopa inflația, creșterea șomajului și falimentele sunt aproape sigure.

„Aceasta este o dilemă serioasă pentru guvern”, a declarat Seyfettin Gursel, director la Centrul Universitar de Cercetare Economică și Socială Bahcesehir. „Încearcă să pună monstrul pe care l-a creat înapoi în vizuina sa, dar nu știe cum să o facă”.

Haine împrăștiate

În Corum, la 500 de kilometri est de Istanbul, unele fabrici au geamurile sparte, iar una avea zeci de haine colorate udate de ploaie împrăștiate în curtea plină de iarbă.

Bulent Demirci, coproprietar al unei fabrici de fire din oraș cu 50 de muncitori, a declarat că a închis-o în urmă cu câteva luni din cauza unei „perspective economice imprevizibile”.

„Am avut scăderi de producție din când în când în trecut. Dar de data aceasta totul este dezamăgire”, a spus el.

Cea mai recentă creștere a salariului minim din Ankara a fost la 17.002 de lire (500 de dolari) în ianuarie, în creștere cu 100% față de un an mai devreme și cu 500% față de sfârșitul anului 2021, când un accident istoric de lire a zguduit Turcia.

Prețul energiei a crescut de șapte ori

Prețurile gazelor și energiei electrice au crescut de aproximativ șapte ori, respectiv de trei ori din 2021 pentru producătorii mici și mijlocii.

Costurile totale de producție ale Turciei sunt acum cu aproape 40% mai mari decât în ​​țările asiatice concurente în dolari, potrivit interviurilor cu exportatorii, care dau vina și pe barierele în calea finanțării și scăderea capitalului de lucru.

Exportatorii au făcut lobby pentru o mai mare depreciere a monedei, având în vedere că, până în prezent, inflația este de 32%, în timp ce lira a scăzut cu doar 13% față de dolar. Cu toate acestea, autoritățile au cerut deținerea în lire, ajutate de ratele ridicate ale depozitelor.

Mega Polietilen tranzacționat la Istanbul (și producătorul de articole de îmbrăcăminte 3F Tekstil se numără printre cei care au solicitat protecție judecătorească împotriva plății datoriilor.

Un director de la 3F, care a cerut să i se păstreze anonimatul, a spus că mișcarea l-a ajutat ​​în timp ce se lupta să supraviețuiască cu un total de 600 de lucrători și să continue să furnizeze mărci de modă precum Mango și H&M.

„Dar furnizorii noștri și cei care au creanțe vor suferi mai mult în acest proces”, însumând aproximativ 10.000 de lucrători la producători externalizați din întreaga țară, a spus executivul.

„Când ratele dobânzilor au ajuns la 60-70% companiile nu au putut suporta. Nu își pot gestiona datoria", a spus el. „Afacerile au plătit pentru inflația mare din Turcia”.

Femeile din Franța se mobilizează pentru a o susține pe Gisele Pelicot, femeia aflată în centrul unui proces de viol în masă. Sute de persoane, majoritatea femei, s-au adunat sâmbătă în orașe din Franța pentru a o susține pe Gisele Pelicot, al cărei soț este judecat, acuzat că a drogat-o și a recrutat zeci de străini pentru a o viola într-un caz care a șocat națiunea, scrie Reuters.

Asociațiile feministe au convocat aproximativ 30 de adunări în orașe de la Marsilia la Paris, unde pe Place de la Republique se puteau citi pe bannere „Sprijin pentru Gisele” și „Victime vă credem”. Pe măsură ce povestea sa s-a răspândit în Franța de la începerea procesului la începutul acestei luni, Pelicot, acum în vârstă de 72 de ani, a devenit un simbol al luptei Franței împotriva violenței sexuale.

Decizia ei de a renunța la un proces privat și de a insista asupra unui proces public, care va dura până în decembrie, a fost menită să alerteze publicul cu privire la abuzurile sexuale și leșinurile induse de droguri, au declarat avocații ei.

„Îi mulțumim de o mie de ori pentru curajul său enorm”

„Îi mulțumim de o mie de ori pentru curajul său enorm”, a declarat pentru BFM TV Fatima Benomar, militantă feministă din cadrul asociației Coudes a Coudes, adăugând că adunările au fost, de asemenea, pentru a arăta sprijin tuturor victimelor violurilor.

Dominique Pelicot, în vârstă de 71 de ani, este acuzat că și-a drogat în mod repetat soția și a permis unor străini să o violeze în locuința cuplului pe parcursul unui deceniu.

El ar fi trebuit să depună mărturie săptămâna aceasta, dar a fost scutit din cauza stării de sănătate. Dacă va fi apt, este de așteptat să depună mărturie luni.

În Marsilia, unde aproximativ 200 de protestatari s-au adunat în fața Palatului de Justiție, Lou Salome Patouillard, o artistă în vârstă de 41 de ani, a declarat: „Sunt aici pentru a o susține pe Gisele și pe toate femeile, deoarece există multe Giseles, prea multe Giseles”.

Pelicot își recunoaște faptele

Procurorii au declarat că Pelicot a oferit sex cu soția sa pe un site web și a filmat abuzul. Alți 50 de bărbați acuzați că au luat parte la abuzuri sunt, de asemenea, judecați.

Avocata lui Pelicot, Beatrice Zavarro, a declarat presei franceze că Pelicot își recunoaște faptele. Unii dintre ceilalți acuzați și-au recunoscut vinovăția, în timp ce alții au declarat că au crezut că Gisele Pelicot s-a prefăcut că doarme și a fost o participantă consimțit, potrivit presei franceze.

Fiecare dintre ei riscă până la 20 de ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.

Un britanic a suferit o intervenție chirurgicală de urgență în timpul unei vacanțe în Egipt, după ce cu câteva zile înainte neglijase o mică ciupitură simţită pe burtă. O mușcătură aparent inofensivă a unui păianjen s-a transformat într-o problemă uriașă pentru un bărbat din Marea Britanie, care a rămas cu o gaură în stomac în urma incidentului.

De la “ciupitură” la “boala mâncătoare de carne”. Nigel Hunt, un britanic în vârstă de 59 de ani, a fost mușcat de burtă în timp ce stătea întins în pat într-o seară, la începutul verii. “Am simțit o ciupitură chiar sub buric și prima mea reacție a fost să sar din pat să văd ce era”, a povestit el. Decizând că nu era altceva decât o ușoară iritaţie, Hunt, de profesie instalator de ferestre, și-a continuat activitățile zilnice, plecând inclusiv într-o vacanță în Egipt.

Dar călătoria spre Egipt s-a transformat curând într-un coșmar. Pe drum i s-a răcut “rău violent”, iar după câteva zile s-a îmbolnăvit grav și a observat că iritaţia provocată de mușcătura de păianjen începe să se mărească.

În cele din urmă, a mers la spital, unde testele au arătat că are fasciită necrozantă. Aceasta este o infecție rară, în care o rană de pe piele și țesuturile moi ale corpului, provocată inclusiv de o mușcătură de păianjen, se infectează cu bacterii.

Pe măsură ce aceste bacterii se înmulțesc, eliberează toxine care deteriorează țesuturile din jur, astfel că această fasciită necrozantă mai este numită şi “boala mâncătoare de carne”.

De altfel, NHS, sistemul medical britanic, spune despre această fasciită necrozantă că este o “infecție care pune viața în pericol dacă rana se infectează”. În consecinţă, pentru a-i salva viaţa, medicii au trebuit să taie o parte din abdomenul lui Hunt pentru a îndepărta carnea moartă.

Dr. Tim Cockerill, lector superior în Istorie Naturală la Universitatea Falmouth, este de părere că ar fi “imposibil să identificăm cauza inițială a rănii”, o dată ce infecția s-a instalat.

“În ultimii câțiva ani, în mass-media, acest tip de infecție a ajuns să fie pus pe seama păianjenilor, chiar și atunci când nu există dovezi că un păianjen ar fi implicat”, a explicat medicul.

El a mai spus că acest lucru a condus la „convingerea populară” – chiar și în rândul unor medici și asistente – că astfel de infecții sunt rezultatul mușcăturilor de păianjen, dar a adăugat că astfel de mușcături sunt “foarte rare” în Marea Britanie.

Fabrica gigant din România care ar putea renaște din ruine printr-o investiție uriașă 100% românească era celebră cu ani în urmă. Fabrica gigant din România care ar putea renaște din ruine era cu ani în urmă una extrem de importantă. În timp însă, s-a ales praful de ea.