Relațiile dintre persoane cu convingeri sociale și religioase diferite duc, deseori, la situații conflictuale. Un astfel de caz este cel al unei românce care a avut, în urmă cu câțiva ani, o relație cu un cetățean turc stabilit în Germania, din care a rezultat un copil. Acțiunile bărbatului de religie musulmană, care are și cetățenia germană, au determinat-o să deschisă un proces în justiție și să ceară daune morale de 10.000 de lei.
Femeia acuză lezarea integrității psihice prin „adresarea de insulte, afirmații denigratoare, defăimătoare, ironice, batjocoritoare şi neadevărate, precum și amenințări prin care i s-au încălcat drepturile la viaţă privată şi de familie, demnitate şi onoare”. În replică, fostul partener al româncei susține că vina aparține, exclusiv, femeii și cere daune materiale și morale în valoare de 200.000 de lei. Femeia spune că la începutul relației, în 2020, partenerul său a asigurat-o că nu trebuie să îşi facă griji că va fi supusă unor restricții specifice religiei musulmane asupra femeilor.
După naşterea fetiţei, a spus că relaţia s-a degradat subit, bărbatul adresându-i injurii în permanenţă, fiind violent, atât verbal, cât şi fizic, existând şi momente în care a împins-o în timp ce aceasta era cu minora în braţe, mama ei asistând la aceste episoade. Mai mult, susține că fostul partener a făcut presiuni asupra sa pentru a renunţa la sarcină, iar după naşterea fetiței a afirmat că nu este copilul lui.
Pentru o perioadă, după naşterea copilei, în 2021, mama sa a locuit cu ei în Germania, însă niciuna dintre ele nu ieșeau din dormitor când bărbatul era acasă. „Nu aveam voie să ies din casă fără supravegherea lui. Nu îmi lăsa nici măcar bani pentru strictul necesar, hrană şi lapte praf pentru minoră, fiind nevoită să mă împrumut de multe ori. Situația a devenit atât de tensionată încât îmi era teamă pentru integritatea mea și a fiicei mele, el fiind agresiv şi folosind apelative cu tentă violentă”, a relatat femeia.
Femeia afirmă că acesta a înțeles „să exercite dreptul de a avea legături personale cu minora în mod abuziv, în afara limitelor normale, folosindu-se de programul de legături personale stabilit în favoarea sa pentru a exprima injurii, jigniri şi ameninţări, comportament care afectează liniştea vieţii private şi de familie, fiind sursa principala de tensiune şi anxietate în viaţa familiei sale”. Și-a motivat, în esență, acțiunea în justiție prin comportamentul agresiv verbal, psihologic şi în anumite situaţii chiar fizic al partenerului ei, derulat pe o perioadă de aproximativ 2 ani.
Cetățeanul turc a replicat susținând că relația dintre ei a fost una „frumoasă şi armonioasă”, că a existat o căsătorie religioasă și că el a fost cel care a plătit toate cele necesare traiului lor zilnic, ca familie, chiria pentru apartament, utilitățile, mâncarea și spitalizarea în perioada nașterii fetiței. A mai afirmat că a făcut programare la primărie pentru a obține certificatul de naştere pentru fiica lor, dar fosta sa parteneră s-ar fi prezentat singură la o altă dată şi a scos certificatul de naștere al minorei doar cu numele mamei completat, după care a părăsit ţara împreună cu fetiţa, fără acordul lui. Cetățeanul turc o mai acuză pe femeie de „încălcarea şi negarea tuturor drepturilor pe care acesta le are în calitate de tată, a drepturilor minorei şi de ignorarea completă a interesului superior al minorei”. Daunele solicitate ar reprezenta, în opinia acestuia, prețul pentru „lezarea integrității psihice prin separarea sa de fiica lui, încălcarea dreptului său la viață privată şi viață de familie, demnitate şi onoare”. Bărbatul spune că a recurs la efectuarea testului de paternitate pentru a demonstra legătura de rudenie dintre el şi minoră.
Românca a răspuns acestor acuzații susținând că afirmațiile nu sunt adevărate și că între ei doi nu a existat niciodată o căsătorie. „Certificatul de naştere a fost eliberat fără a fi menţionată vreo persoană la rubrica tată deoarece nu s-a prezentat la oficiul de Stare civilă pentru a recunoaşte minora. Am contactat telefonic oficiul de Stare civilă pentru a cerere informaţii, iar un reprezentant al acestui serviciu a spus că nu există nici un act alt recunoaşterii minorei de către tată, motiv pentru care certificatul de naştere poate fi eliberat fără a fi menţionată vreo persoană la rubrica tată”, a mai relatat femeia. Aceasta susține că tatăl fetei nu se deplasează în România doar pentru a petrece timp cu fiica lor, ci are un grup de prieteni cu care se întâlnește, existând luni în care nu a contactat-o deloc, cu toate că se afla în țară. Acțiunea juridică se află pe rolul unei instanțe din județul Alba și nu a intrat încă în procedura de judecată. Ambele părți susțin că vor aduce martori și vor depune probe foto și video.
„Nu îmi lăsa nici măcar bani pentru strictul necesar”
Pentru o perioadă, după naşterea copilei, în 2021, mama sa a locuit cu ei în Germania, însă niciuna dintre ele nu ieșeau din dormitor când bărbatul era acasă. „Nu aveam voie să ies din casă fără supravegherea lui. Nu îmi lăsa nici măcar bani pentru strictul necesar, hrană şi lapte praf pentru minoră, fiind nevoită să mă împrumut de multe ori. Situația a devenit atât de tensionată încât îmi era teamă pentru integritatea mea și a fiicei mele, el fiind agresiv şi folosind apelative cu tentă violentă”, a relatat femeia.
În final, românca nu a mai suportat presiunile și violențele verbale și s-a întors în România, cu ajutorul fratelui ei, în condițiile în care nu avea bani nici pentru bilet de avion sau de autocar. „După ce am venit în România, fără acordul meu, a efectuat un test ADN în Germania, ţară în care nu este necesar acordul ambilor părinţi pentru efectuarea testului, având ca scop stabilirea paternității sale în raport cu minora. După ce a aflat rezultatele testului ADN, care au confirmat că este tatăl minorei, acesta a venit în România. Până la acel moment nu a demonstrat în niciun fel că ar dori să aibă vreo legătură cu fetiţa şi a ignorat existenţa ei cu desăvârşire”, mai susține românca. În aceste condiții, cetățeanul turc a obținut o hotărâre judecătorească prin care i s-a oferit dreptul de a păstra legătura cu fiica sa. De asemenea, s-a opus unei cereri de adopție formulată de actualul soț al femeii.
Femeia afirmă că acesta a înțeles „să exercite dreptul de a avea legături personale cu minora în mod abuziv, în afara limitelor normale, folosindu-se de programul de legături personale stabilit în favoarea sa pentru a exprima injurii, jigniri şi ameninţări, comportament care afectează liniştea vieţii private şi de familie, fiind sursa principala de tensiune şi anxietate în viaţa familiei sale”. Și-a motivat, în esență, acțiunea în justiție prin comportamentul agresiv verbal, psihologic şi în anumite situaţii chiar fizic al partenerului ei, derulat pe o perioadă de aproximativ 2 ani.
Răspunsul cetățeanului turc
Cetățeanul turc a replicat susținând că relația dintre ei a fost una „frumoasă şi armonioasă”, că a existat o căsătorie religioasă și că el a fost cel care a plătit toate cele necesare traiului lor zilnic, ca familie, chiria pentru apartament, utilitățile, mâncarea și spitalizarea în perioada nașterii fetiței. A mai afirmat că a făcut programare la primărie pentru a obține certificatul de naştere pentru fiica lor, dar fosta sa parteneră s-ar fi prezentat singură la o altă dată şi a scos certificatul de naștere al minorei doar cu numele mamei completat, după care a părăsit ţara împreună cu fetiţa, fără acordul lui. Cetățeanul turc o mai acuză pe femeie de „încălcarea şi negarea tuturor drepturilor pe care acesta le are în calitate de tată, a drepturilor minorei şi de ignorarea completă a interesului superior al minorei”. Daunele solicitate ar reprezenta, în opinia acestuia, prețul pentru „lezarea integrității psihice prin separarea sa de fiica lui, încălcarea dreptului său la viață privată şi viață de familie, demnitate şi onoare”. Bărbatul spune că a recurs la efectuarea testului de paternitate pentru a demonstra legătura de rudenie dintre el şi minoră.
Românca a răspuns acestor acuzații susținând că afirmațiile nu sunt adevărate și că între ei doi nu a existat niciodată o căsătorie. „Certificatul de naştere a fost eliberat fără a fi menţionată vreo persoană la rubrica tată deoarece nu s-a prezentat la oficiul de Stare civilă pentru a recunoaşte minora. Am contactat telefonic oficiul de Stare civilă pentru a cerere informaţii, iar un reprezentant al acestui serviciu a spus că nu există nici un act alt recunoaşterii minorei de către tată, motiv pentru care certificatul de naştere poate fi eliberat fără a fi menţionată vreo persoană la rubrica tată”, a mai relatat femeia. Aceasta susține că tatăl fetei nu se deplasează în România doar pentru a petrece timp cu fiica lor, ci are un grup de prieteni cu care se întâlnește, existând luni în care nu a contactat-o deloc, cu toate că se afla în țară. Acțiunea juridică se află pe rolul unei instanțe din județul Alba și nu a intrat încă în procedura de judecată. Ambele părți susțin că vor aduce martori și vor depune probe foto și video.
