Adrian Năstase, fostul premier și președinte al PSD, a rememorat momentul alegerilor prezidențiale pe care le-a pierdut în 2004. După 20 de ani, fostul politician regretă că nu a avut o altă abordare în confruntarea cu advesarul său.
În istoria recentă, probabil, cei doi politicieni vor rămâne cunoscuți drept cei mai mari adversari politici. Aceasta în ciuda faptului că au fost vecini de bloc și, dacă e să-i dăm crezare lui Băsescu, au mai băut și câte un whisky împreună. Adrian Năstase, amintiri după 20 de ani
Fostul premier PSD a rememorat, recent, momentele din perioada alegerilor din urmă cu 20 de ani. Adrian Năstase (PSD) a pierdut președinția României, fiid înfrânt de Traian Băsescu (Alianța DA) după o campanie foarte disputată. La momentul respectiv, pe ultima sută de metri, Băsescu i-a luat locul lui Theodor Stolojan, președintele PNL. A fost o mișcare inspirată, el fiind un adversar mult mai incomod pentru liderul PSD.
Adrian Năstase vorbește acum, despre polarizarea societății românești, teorie pe care a lansat-o după pierderea alegerilor prin sintagma „Cele două Românii”. El făcea referire la alegătorii din zona rurală, sărăcită, pe care PSD o ținea captivă cu ajutoare sociale, și cei din zona urbană unde lua avânt clasa mijlocie. Aceștia din urmă, erau interesați și de alte teme, în special de combaterea corupției.
Or, guvernarea Năstase era considerată una dintre cele mai corupte, cu baroni locali, miniștri și funcționari lacomi. Acest lucru a fost semnalat, la vremea respectivă, inclusiv de Ion Iliescu, președintele PSD. În acest context, voturile pe care se baza Adrian Năstase și PSD, în special din mediul rural, nu au fost suficiente pentru a asigura continuitatea la guvernare și la președinție.
Traian Băsescu a câștigat alegerile și, datorită capacității sale de negociere, a reușit să impună un guvern de dreapta, condus de Călin Popescu Tăriceanu. PSD, deși victorios în alegerile parlamentare a fost nevoit să se mulțumească cu opoziția. Adrian Năstase, care primise ca premiu de consolare președinția Camerei Deputaților, nu a putut să se mențină în funcție. El a fost înlăturat cu voturile propriului partid.
Teoria „celor două Românii”
Adrian Năstase, vorbește, după 20 de ani, despre „Cele două Românii”, precizând că polarizarea despre care a vorbit în 2004, încă persistă. Fostul premier spune că societatea a rămas la fel de polarizată.
„Formula «cele două Românii» este o formulă, sigur, simplificatoare. Teoretic, zona rurală era mai apropiată de PSD și de mine, zona orășenească, cumva considerată mai apropiată de PD, de PNL, de Băsescu”, a povestit Adrian Năstase.
Fostului premier i se pare paradoxal că alegătorii din mediul urban preferau Alianța PNL - PD și pe Traian Băsescu. Năstase spune că guvernul său a luat măsuri pentru a crește economia. Nu vorbește, însă, de tema corupției care monopoliza toate dezbaterile politice din perioada 2001 - 2004.
„Deși era un lucru absolut paradoxal. Tot ce am făcut noi în guvernare din punct de vedere economic (…) toate aceste lucruri au dus la ceea ce eu am considerat că este un obiectiv prioritar și anume creșterea clasei de mijloc”, a mai spus Năstase.
Alegerile românești, influențate de Maidanul ucrainean
Alegerile din 2004, din România, au fost influențate de ceea ce se petrecea în țara vecină, Ucraina. Este vorba despre protestele de pe Maidanul din Kiev. La fel ca și în țara vecină, tensiunile au crescut în perioada campaniei electorale.
Adrian Năstase sugerează că alegerile din 2004 ar fi fost influențate de factori externi și dă vina pe o campanie intensă de manipulare. El amintește despre ceea ce s-a întâmplat înainte de al doilea tur când Traian Băsescu a acuzat fraudarea scrutinului.
„După primul tur în care Băsescu a acuzat fraudă electorală, Cristian Pârvulescu a chemat o comisie internațională să verifice povestea asta. (…) Ideea fusese lansată pe modelul, și aici probabil că a existat o anumită conivență, pe modelul Maidanului de la Kiev. Nu întâmplător, alianța de atunci, DA-ul, erau îmbrăcați în portocaliu. Numai pentru a se face legătura cu presiunea și povestea de la Kiev”, a spus Năstase.
Fostul premier susține că nu a cerut renumărarea voturilor, deși putea să o facă. Adrian Năstase spune că a acceptat înfrângerea pentru a proteja aderarea României la Uniunea Europeană. Procesul s-a încheiat după alegeri, în ianuarie 2005.
Regretele lui Adrian Năstase după 20 de ani
Fostul lider PSD a vorbit și despre dezbaterea pe care a avut-o cu Traian Băsescu înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Adrian Năstase spune că ar fi trebuit să abordeze altfel lucrurile și să răspundă atacurilor adversarului său. A ales să nu o facă, în speranța că alegătorii vor raționa în favoarea sa. El a spus că nu a vrut să dea detalii despre viața personală și nici să se victimizeze, în perioada campaniei.
Doar că, la momentul respectiv, e greu de crezut că o astfel de abordare ar fi avut șanse de reușită. Adrian Năstase candida având în spate o uriașă mașinărie de partid, dar și de stat. Întreg aparatul administrativ de stat, coordonat de PSD, era implicat în campania sa de alegere.
„Eu am bănuit că alegătorii sunt suficient de înțelepți pentru a nu da atenție acestei povești. (…) Am considerat o chestiune jenantă, dar iată, se vede încă o dată că aspectele emoționale pot fi extrem de importante în campaniile electorale. Eu am mers mai mult pe elementul rațional și cred că am greșit.
Ar fi trebuit să ies și eu și să spun exemplul cu episodul ăla în care s-au aruncat grenade în curtea școlii de la Jean Monnet, atunci când fiul meu era acolo în curte, de scrisorile de amenințare și solicitările de bani și amenințări de tot felul … am considerat că nu e bine și nu e util să încarc atmosfera din societate cu astfel de lucruri”, a spus fostul premier.
