"Bărbatul încearcă, de vină e femeia" - mentalitatea care continuă să facă victime. Avocat: "NU trebuie să fie înțeles NU"

Informațiile despre presupusele abuzuri sexuale din mediul academic curg, în România. Sociologi reputați precum Alfred Bulai, Marius Pieleanu, ambii profesori universitari, au fost acuzați public de comiterea unor pretinse abuzuri sexuale. Procurorii au primit mai multe sesizări, care nu echivalează cu întocmirea unor dosare penale și cu decizii de condamnare în sens juridic, din acest motiv folosim sintagma „pretinse abuzuri sexuale”.

Ulterior, în spațiul public au apărut informații și despre alte persoane cu „autoritate” publică, care ar fi hărțuit sexual unele femei din cercul lor. Este vorba despre profesorul Dorin Ștefan Adam de la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” și despre directorul Muzeului de Artă, Călin Stegerean.

De ce mentalitatea „bărbatul încearcă, de vină e femeia” este păguboasă. Explicațiile psihologului

Unele victime ale abuzurilor sexuale au ales să tacă, deoarece ascund o mentalitate veche, de sute de ani, care le-a transformat suferința în rușine, spune Alina Oprea, psihoterapeut.

„Această mentalitate, bărbatul încearcă, femeia este de vină a fost adânc întipărită în mentalitatea românească și a creat victime. Este o mentalitate de tip „victimă, care poate conduce la tăcere, la sentimente de vinovăție. Poți să crezi că tu ca femeie ești în neregulă, deoarece bărbatului i se conferă dreptul de „prădător” de la naștere. Nu ar trebui să fie vorba despre cum te îmbraci, cum arăți, deoarece se pleacă din start spre o vulnerabilitate, lipsă de putere, din acest motiv unele femei preferă să tacă. În fapt, ar trebui să fie despre adaptare la reguli, la modele de comportament, pe care nu îl putem face decât cu educație continuă. Nu femeia este de vină pentru că devine victima unui abuz, căci, iată, sunt și bărbați victime ale abuzurilor, ale violurilor. Instituțiile trebuie să ofere protecție, nu doar prin anonimizarea sesizărilor, ci și prin programe educaționale și consiliere psihologică încă de la gimnaziu”, a precizat Alina Oprea, psihoterapeut și consilier educațional, voluntar „Salvați Copiii”, pentru Ziare.com.

„Nu” trebuie să fie înțeles „nu”. Legea consimțământului sexual ar putea fi îmbunătățită

Din punct de vedere juridic, România a luat măsuri pentru pedepsirea cazurilor de viol în rândul minorilor, însă avocata Cristina Tomescu susține că legea consimțământului sexual încă are lacune și trebuie îmbunătățită.

„Violul și agresiunea sexuală sunt două infracțiuni care presupun lipsa voinței victimei. Sunt diferite în ceea ce privește modul în care acestea se produc, însă nu cred că este foarte inspirată exprimarea textului de lege în ceea ce privește acordul unor acte, relații sexuale. Din punct de vedere juridic, aș nuanța și mai mult consimțământul nu doar în cazul violului. „Nu” trebuie să fie înțeles „nu”, când vine vorba despre integritatea corpului, când refuzi să te dezbraci, când refuzi să fii mângâiat, în aceste două situații din urmă este foarte greu de stabilit consimțământul, pentru că apărarea poate să spună: eu am zis așa, ca o glumă, cine a pus-o să se dezbrace? Partea bună este că a crescut vârsta consimțământului sexual la 16 ani, dar tot ești minor. Uitându-mă la cazurile pe care le-am reprezentant în instanță, aș spune că abia la 18 ani te mai maturizezi, oricum, în legea românească ești major la 18 ani, când legal, juridic, poți să iei decizii pentru tine. De asemenea, legiuitorul (Parlamentul) ar putea introduce pedepse și mai mari pentru persoanele cu autoritate publică, profesori, medici, cei care hărțuiesc sau chiar abuzează de corpul cuiva”, menționează sursa citată, pentru Ziare.com.

Unde ar trebui să se adreseze victimele abuzurilor sexuale

Potrivit organizației „Filia”, organizație care promovează drepturile femeilor, în ultimii cinci ani, a fost reclamat la Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) un singur caz privind o posibilă hărțuire sexuală. Sesizarea a fost respinsă. După ultimele scandaluri publice, Ministerul Educației a precizat că legislația privind reclamațiile privind hărțuirea sexuală în mediul universitar se va schimba. Toate sesizările privind posibile abuzuri vor fi analizate și trimise la procurori. Avocata Cristina Tomescu susține că victimele au deschisă calea plângerii penale și trebuie să facă diferența dintre răspunderea penală și cea disciplinară.

„Eu aș recomanda ca toate sesizările privind agresiuni sexuale, hărțuire de orice fel, să ajungă la Parchet. Universitățile, instituțiile publice pot lua măsuri administrative, însă, victimele trebuie să înțeleagă că acestea sunt infracțiuni și se pedepsesc conform legii, nu conform conducerii universităților”, a conchis avocata Cristina Tomescu.