O rețetă ușoară și nemaipomenit de aromată, ideală în acest sezon. Este vremea când socul ne răsfață cu parfumul său și am noroc că în marginea pădurii de lângă casă găsesc câte flori vreau. Așa pot să-mi răsfăț musafirii cu socată proaspătă sau sirop de soc pentru tot restul anului.
Pentru minunatul sirop de soc, iată rețeta:
- 80 de flori potrivite ca dimensiune, curate, cu polenul in ele (eu nu spăl florile pentru că așa s-ar scutura tot polenul dulce și și-ar pierde din aromă. Am însă mare grijă de unde le culeg, să nu aibă insecte, praf sau uscături pe ele. Când se îndepărtez cozile mai mari, le mai inspectez o dată floare cu floare. Bineînțeles, spălatul ține de opțiunea fiecăruia.)
- 5 kg zahăr (poate fi înlocuit cu miere, dupü cum vă place de dulce)
- 5 l apă
- 120 g sare de lămâie
- 5 lămâi frumoase, tăiate felii de aprox. 1 cm, cu coajă cu tot
- 3 lingurițe de salicilat sau aspirină tamponată (numai dacă doriți să îl păstrați pentru iarnă, altfel fermentează).
Se amestecă totul într-un vas mare, se lasa 48 de ore la macerat, departe de soare, dar nu neaparat la rece, timp în care se mai amestecă din când în când. După cele două zile, se strecoară compoziția bine. Veți vedea că rămâne un sirop de culoare frumoasă, aurie ca mierea.
Ca să se păstreze pentru iarnă, în sirop se adaugă 3 lingurite de salicilat sau aspirină tamponată (se sparge și se dizolvă mai ușor) după care se pune în sticle.
Din aceste cantități obțineți cam 8 litri de sirop.
Notă: Majoritatea rețetelor recomandă fierberea acestui sirop, însă de la mama eu l-am pomenit doar macerat si garantez că nu veți da greș.
În zilele toride, cu apă minerală, cuburi de gheață și o felie de lămâie sau mentă, e o băutură răcoritoare și foarte sănătoasă. Este cunoscut că socul are proprietăți antiinflamatoare și ajută digestia. Iarna, când răceala și tusea erau sâcâitoare, mama mă vindeca și cu siropul de soc – dintre puținele medicamente delicioase.
