Legumele românești, obținute din semințe de soiuri românești, sunt foarte apreciate, însă puternic concurate pe piață de legumele de import. Câteva trucuri pot ajuta cumpărătorii să identifice producătorii agricoli autentici și roșiile, ardeii sau castraveții românești care păstrează gustul de odinioară.
Președintele Asociației Producătorilor de Legume, fermierul Gheorghe Vlad a dezvăluit, în prima ediție a emisiunii ”Cultivat în România” (RTV), cum pot fi recunoscute legumele produse după tehnici tradiționale de producătorii autohtoni. El spune că deși nu forma dă gustul gustul și calitatea, ea este un indiciu.
Ardeiul românesc sau roșia românească sunt, de regulă, neuniforme. ”Nu sunt ca cele din import, de parcă ar fi trase prin inel sau lucrate la strung. Sunt mai neuniforme ca aspect. Gustul și-l păstrează dacă sunt plantate în pământ. Solul românesc are foarte bune calități și nu este nevoie să se intervină decât dacă are anumite carențe, ca adăugire. Dar fertilizatorii sunt foartescumpi și noi, legumicultorii din zona Vidra, nu mai utilizăm îngrăsămintele chimice”, a declarat Gheorghe Vlad, inițiatorul programului ”Dor de gust”, o asociere a legumicultorilor pentru a vinde în marile lanțuri de magazine.
Hibrizii se coc până în dreptul codiței
Referitor la roșii, cele de soi vechi nu au forme cilindrice, iar un element important este semn clar că tomata are gust și dulceață. ”Mulți fug de capacul galben care, de fapt, sesizează zaharurile din fruct. De aceea, dacă acesta este foarte greu de sesizat, spunem că roșia aceea nu are gust. Roșiile care sunt hibride se coc până în dreptul codiției și nu mai păstrează zaharuri. Capacul galben la o tomată nu trebuie privit ca un dezavantaj când se cumpără roșia. Aceasta oricum se taie atunci când se consumă și el poate fi îndepărtat”, a explicat Gheorghe Vlad.
Fermierul din Vidra, județul Ilfov, are un sfat practic și pentru cei care își doresc să cumpere legume din piață: să nu se lase păcăliți. Astfel, Vlad spune că doar un procent mic de legumicultori pot fi întâlniți în piețele din marile orașe și asta dintr-un motiv simplu: agricultorii nu au timp să și producă, să și vândă marfa. Mai mult, chiar și cei care vând la marginea drumului și pretind că valorifică legume de la ei din curte, pot fi prinși cu minciuna. ” Eu am acum ardei gras, capia și tomată. Atât. Ca producător, nu pot să am o multitudine de produse agricole. Mai am la câmp dovlecei, care se fac mai târziu, dar ca aspect la tarabă, un producător autentic poate să aibă 3-4 produse. Mai mult nu poți să ai”, a declarat Gheorghe Vlad.
Legumicultorul din Vidra este inițiatorul programului ”Dor de gust”, o formă de asociere prin care producătorii agricoli au început livrările în marile magazine din toată România. Programul beneficiază de centre de colectare și este în curs de extindere în toată țara, deja mai multe județe fiind înscrise.
Agricover, partenerul financiar al programului ”Dor de gust”
Finanțarea proiectului ”Dor de gust” este asigurată de Agricover. ”Ideea s-a născut din cooperarea cu asociațiile de fermieri, cu fermierii în particular. Ea s-a născut către finalul anului trecut și ne-am raliat la această idee. Fără îndoială că fermierii vor fi cei mai câștigați din această colaborare. Micul producător are o vedere limitată asupra cererii și ofertei din piață. De multe ori, vedem dezechilibre. De exemplu, într-un an se produce uneori mai mult pepene, iar prețul scade. Anul următor se produc roșii mai multe și prețul lor se duce în jos. Există permanent dezechilibre între cerere și ofertă. În acest sistem putem aduce predictibilitate în avantajul și profitul producătorilor agricoli români”, a declarat Robert Arsene, CEO Agricover Group. Pentru legumele livrate centrelor de colectare zonale, fermierii primesc banii pe loc. Marfa este apoi ambalată în lădițe ce poartă numele producătorilor și trimise marilor rețele de magazine din România.
Asocierea producătorilor de legume din România a fost bine primită de hypermarketurile prezente la noi în țară. ”Toate lanțurile de magazine au dezvoltat programe de colaborare cu producătorii din România și acestea sunt semnalizate la raft distinct față de restul produselor similare provenite din import”, a declarat Delia Nica, director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).
”Datoria noastră este să avem la raft produse pentru toate gusturile, dar dorința noastră și strategiile noastre de cumpărare – și aici vorbesc în numele tuturor lanțurilor internaționale de magazine prezente în România, este să avem între 70% și 90% din toate produsele existente la raft provenite din piața românească. Acum cât reușit să avem acest lucru pe toată perioada anului este o altă discuție pentru că aceste produse românești au o sezonabilitate. Pe perioada de iarnă suntem obligați să apelăm la importuri pentru că piața românească nu poate asigura necesarul foarte mare de cantități de care avem noi nevoie la raft”, a mai spus Delia Nica.
Sursa: agrointel.ro
