Substanţele active ale acestei plante se asociază cu succes în tratamentul hepatitelor cronice, în ciroză, în afecţiuni ale rinichilor şi ale căilor urinare, inclusiv în artrită, în abcese, gingivite, astm, bronşite şi diferite răni, susţin specialiştii europeni.
Sulfina (Melilotus officinalis), numită popular floare de iarbă, floare de piatră, suluf, molotru sau solcină creşte în locuri însorite-pe câmpii şi în poiene şi vegetează până la circa 1200 m altitudine.
Ca leac popular, în vremea dacilor, sulfina (numită surcină, denumire păstrată şi acum în unele zone geografice) era un remediu apreciat pentru ochi, pentru bolile de minte şi pentru insomnii.
Studiile susţinute ale cercetătorilor europeni au scos la iveală că substanţele active prezente în compoziţia sulfinei: uleiul volatil, substanţele amare, derivaţii flavonici, acidul cumarinic se asociază cu succes în tratamentul hepatitelor cronice, în ciroză, în afecţiuni ale rinichilor şi ale căilor urinare, inclusiv în artrită, în abcese, gingivite, astm, bronşite şi diferite răni, susţin specialiştii europeni.
Este un excelent vasodilatator periferic
În timp, faima sulfinei a crescut. Alte cercetări de laborator, realizate îndeosebi în Franţa şi în Elveţia, au dovedit puterile miraculoase ale sulfinei în vindecarea insuficienţei venoase (arterită), a reumatismului şi a afecţiunilor hepatice.
Planta atât de apreciată şi în mediul urban s-a dovedit un excelent vasodilatator periferic, deoarece măreşte permeabilitatea vasculară.
Eficientă într-o varietate de boli
Sulfina regenerează celulele hepatice, scade tensiunea arterială, este un valoros antiseptic şi un antiinflamator gingival. În tratamentul intern şi extern, planta se foloseşte sub formă de infuzie.
Un tratament susţinut cu infuzie de sulfină, recomandat de specialişti în hepatita cronică şi pentru vasodilataţie, a contribuit la vindecarea multor pacienţi, susţin fitoterapeuţii europeni.
Pentru normalizarea deficienţei de funcţionare a aparatului locomotor, tratamentul cu flori de sulfină a dat rezultate după un interval de 3-4 săptămâni.
În cazul neuropatiei diabetice, o afecţiune oculară specifică diabeticilor, ceaiul de sulfină este o soluţie foarte bună, pentru că le protejează vederea. De aceea, planta a fost introdusă în compoziţia unui ceai tonic general, revigorant şi reconfortant numit Ierburile vieţii.
Indicată în tratamentul varicelor
Sulfina este recomandată mai ales în tratamentul varicelor. Planta are proprietăţi anticuagulante fiind indicată ca un remediu al hipertensiunii arteriale, care influenţează circulaţia periferică.
Femeile sunt mai predispuse la varice decât bărbaţii
Statisticile recente precizează un aspect îngrijorător ! O persoană din cinci este afectată de varice. Varicele pot apărea atât la femei, cât şi la bărbaţi, dar femeile sunt predispuse de două ori mai mult decât bărbaţii în privinţa apariţiei venelor varicoase. Folosirea preparatelor naturiste demonstrează că bisturiul nu este singura modalitate de tratament.
Reţetele săptămânii: Infuzia de sulfină
Cum se prepară, cum se administrează
Pentru tratamentul intern, infuzia se prepară dintr-o lingură de sulfină uscată şi mărunţită şi 200 ml apă clocotită. Ceaiul se infuzează timp de 15 minute, apoi se strecoară. Zilnic, se consumă două căni : una se administrează dimineaţa, înainte de micul dejun şi alta seara, înainte de cină. Tratamentul trebuie urmat timp de 20 de zile pe lună, un interval de trei luni.
Pentru insuficienţa venoasă
Infuzia se prepară din două linguriţe de flori uscate, opărite cu 250 ml apă. Planta se infuzează timp de 15 minute, apoi se strecoară. Zilnic se bea o cană de infuzie, timp de trei săptămâni. După o pauză de şapte zile, tratamentul se poate relua.
Tratamentul reduce fragilitatea capilară, combate crampele nocturne, dezumflă hemoroizii şi previne apariţia varicelor
Sursa: ziuadecj.realitatea.net
