Știinţa confirmă faptul că murăturile conţin virtuţi terapeutice extraordinare.Studiile au demonstrat că: gogonelele murate sunt hepatoprotectoare şi anticancerigene, atacă viruşii hepatitici; onopida murată împiedică anumite mutaţii celulare şi stopează procesele de îmbătrânire; castraveţii muraţi combat diabetul şi reglează valorile colesterolului;
varza murată are efect imunoreglator, vitaminizant şi anticancerigen, fiind şi un remediu anti-obezitate.
Prin murare, anumite calităţi vindecătoare ale vegetalelor sunt amplificate. Mai mult decât atât, în urma acestui proces chiar apar substanţe active noi, foarte puternice.
Prin procesul natural de fermentaţie care are loc în butoiul sau borcanul cu murături, culturile de bacterii transformă zaharurile din legume, producând nenumărate substanţe nutritive şi aromate.
1. Păstrează vitaminele originare
În murăturile preparate casnic, vitaminele foarte sensibile – vitamina C sau cele din complexul B – sunt păstrate în proporţie de peste 50%.
2. Păstrează toate mineralele şi oligoelementele
Murăturile păstrează intacte substanţe importante pentru organism: potasiu, siliciu, seleniu şi calciu. Mai mult decât atât, ele devin mai uşor asimilabile.
3. Sunt foarte sărace în calorii
Microorganismele care produc procesul de fermentare/acrire a murăturilor consumă multe din zaharurile legumelor şi fructelor, făcându-le astfel printre cele mai puternice alimente anti-obezitate.
4. Conţin probiotice naturale
În procesul de murare se dezvoltă din belşug aşa-numitele bacterii prietenoase. Odată ajunse în organism, acestea vindecă infecţiile, previn tulburările digestive şi întăresc imunitatea.
5. Au efect antibiotic şi antiviral
La prepararea murăturilor se folosesc frunze de ţelină, seminţe de mărar şi muştar, rădăcină de hrean şi usturoi. Toate aceste ingrediente conţin substanţe volatile care, pe lângă faptul că dau aroma specifică, luptă activ împotriva microbilor invadatori, protejează sistemul nervos şi cel endocrin.
Efectele, doar în murăturile clasice
Toate aceste efecte terapeutice se găsesc în murăturile clasice, făcute în saramură şi, într-o măsură mult mai mică, în cele puse în oţet.
Eficiente sunt murăturile făcute în casă, fără preparare termică, fără aditivi artificiali. Foarte important este şi ca sarea folosită să fie neiodată, astfel încât iodul adăugat artificial să nu interacţioneze negativ cu ingredientele naturale.
Întrucât murarea este un proces intens de fermentaţie, este total contraindicată folosirea recipientelor de plastic în locul celor de sticlă, ceramică sau lemn. Motivul: acizii naturali formaţi pot extrage foarte uşor substanţe toxice din masele plastic – se obţin astfel murături mai degrabă toxice decât cu efecte terapeutice.
Cât de des le putem consuma
Persoanele sănătoase pot consuma frecvent murături, îndeosebi dacă sunt preparate cu mai puţină sare.
Persoanele cu restricţie de sare moderată, din cauza hipertensiunii sau a anumitor afecţiuni renale, pot mânca murături ocazional, adică o dată pe săptămână, sau se recomandă desărarea prealabilă, în multă apă, a murăturilor.
Sursa: topremediinaturiste.ro
